Altfel nu-i

Zic c-ar mai trebui să şi scriu ceva dacă tot am fost premiată, să dovedesc că-l merit, premiu pe el îl. Şi cum azi se împlineşte ezact o săptămână fix de când am încheiat, în ce fel şi mod încă nu ştiu, sesiunea tre' dedicată o postare, neapărat, altfel n-are cum.
Şi cum sesiunile se desfăşoară cu, pentru şi printre oameni să scriem ceva despre ei anume, adică fără nume.
Binînţeles că, veşnic, în orice comunitate sunt nişte oameni de jeg, care-s profitori şi naşpa spre foarte, care ar face orice numa să nu facă nimic. Ş-atunci speculează la greu, se orientează să vadă care cum, care ce ştie, care cât de ieftin dă informaţia, ş.a. Acuma intru eu în peisaj, la capitolu' căutat şi ginit fraieri. Că io, de felu' meu mai prost aşa, mai ajut omu', mai ales dacă nu-l cunosc deloc. Îl ajut, ba c-un pix, pe care nu-l mai văd (şi din ăla fain, că io numa' cu din astea faine, fiţe pixuri merg la şcoală), ba c-o foaie-două de hârtie pentru câte un milos care din grijă pentru copaci nu-şi cumpără singur. Şi ca să termin fraza de mai-nainte odată, tre' să zic că pe lângă că-i ajut mai sunt şi foarte zgârcită, n-aud io chiar de fiecare dată când mi se cere ceva sau sunt întrebată, tot ceva sau altceva.
În concret, ce m-a foarte enervat sesiunea asta a fost o fază de gen "Ţââr, ţâââr (ăsta-i telefonu' meu, care de fapt cântă ca-n Dosarele X, da ar putea face şi ţâr că oricum nu-l aud niciodată) ţââr, deci. Alo, zic. Sunt XYZ, de la şcoală. Serios, bravo, mă! Zi, ce vrei? (v-am spus că eu nu stau la poveşti nici în ruptu' capului). N-ai tu cumva cursurile pentru examenu' de mâine? Ba da, să ştii că le am, şi de abia aşteptam să le dau cuiva, şi nu mi le-a cerut nimeni şi aproape că plângeam de atâta tristeţe când...ai sunat tu şi m-ai salvat. Bref, le am. Ce tare, şi nu-mi faci oare nişte copii, că eu lucrez şi n-am timp să umblu, mi le faci tu, şi vin eu să le iau şi să ţi le plătesc. Sigur, cu cea mai mare plăcere, oare să-ţi şi subliniez ce avem de învăţat? Poate că aşa ar fi mai bine."
Asta a fost conversaţia numero uno, după care eu m-am dus voioasă, prin arşiţă, pe timpu' şi banii mei să fac nişte copii. Copii xerox nu umani, că n-aveam timp, eram în sesiune, doar v-am spus. Fac copiile, plătesc copiile, din banii mei, verific să fie numărul complet şi corect de pagini şi acasă. Unde, tot pe cheltuiala mea am făcut un duş, că tocmai ce mă întorsesem din cuptor. Nici n-apuc să respir şi iar ţââr, bâârr. "Ai făcut copiile? Aha. Bine, vin după ele, unde stai?" La întrebarea asta am fost supusă la stress în plus, că nu ştiu unde stau, decât după adresă, da' după repere teritoriale, urbane şi altele mă încurc, mă pierd şi nu mai ştiu unde stau. Dau o adresă aproximativă, ajunge persoana, ne întâlnim, îi înmânez copiile, cu bonu' pus frumos deasupra să se vadă, ca persoana să nu întrebe cât are de plătit şi nici eu să nu-i spun. Vezi pe bon, te scormoneşti prin portofel, dai mălaiu' şi te cari. Toate bune şi frumoase, numa c-am sărit o etapă din scenariu' meu, aia cu scormonitu' în porto. "Mersi fain, ne mai vedem. Pa" "Bine, zic. Dacă n-ai acuma, îmi dai la examen. Aaaa, da' cât tre să îţi dau? Scrie pe bon, 7 lei. Ura!" Scote 5 lei din portofel, bagă iară un mersi fain (că noi aici, în Banat-Crişana-Transilvania aşa zicem) şi dă să plece. "Atunci îmi dai restu' la şcoală, dacă chiar văd că n-ai. Da cât e, 7? Aaa, bine uite aici încă 5 şi îmi dai tu restu' la şcoală. Pa!"
Ca o concluzie, credeţi că i-am mai dat restul :D? Şi uite aşa încep toate afacerile fructoase :))

:)

Şi uite că am luat un prea-frumos premiu pentru blogărit de la RoXx, căreia îi mulţumesc că mă apreciază şi că s-a gândit să mă răsplătească în felul ăsta.

Ca să îmi pice bine, îl dau şi eu mai departe, virtual, altor două drăguţe bloggăriţe, care ne binedispun cu postările lor, Ionny şi Caty. Congrats!

Ia uite-l cât e de frumos

Music Lounge

De duminica.

Cum altfel?

Prepararea unei reţete de prăjitură în 4 paşi.

 

Music Lounge

De duminica.

Apa - pericol public

Fiţi antenă la ce vă învăţ eu pe voi. E de rău!De data asta nu cred că mai scăpăm.
Mai nou, adică acuma de când a dat vara peste noi, cică apa ne-a devenit duşman. Am citit eu la gazetă cum că PET-urile astea, în care se vinde apa conţin ceva particule, care când dau de bine, adică de lumină şi căldură migrează în apa pe care o bem noi, cetăţeni de bună-credinţă. De dragul ştiinţei vă spun că aceste particule migratoare se numesc ftalaţi. Ştiu, sună înspăimântător! Cum ziceam, particulele astea de ft. călătoresc mai cu spor pe timp de vară, mai ales când ambalajele de plastic sunt lăsate în plin soare, la bronzat. În plus, sunt unele lichide, mai şmechere, cum ar fi oţetul, berea, vodca sau borşul, care atrag o concentraţie mai mare de ftalaţi(clar sunt contraindicaţi, până şi numele e nenatural, deja am nod la limbă) din ăştia.
Se zice, după studii intense, că sus-numiţii au efecte pe termen lung. Duc la apariţia cancerului, ca orice altă substanţă prezentă pe Terra azi. Până la urmă sunt destul de comuni, nimic spectaculos.
În concluzie, grijă mare de unde şi mai ales, din ce vă adăpaţi. Nu cumpăraţi apă îmbuteliată decât dacă a fost depozitată la rece, şi dacă cumva uitaţi sticla cu apă/suc/bere în soare, scotociţi-vă de câţiva lei în plus şi luaţi-vă alta.

Music Lounge

Aşa, între două capitole, o nouă melodie via Michael Bolton, susţinut un pic şi de Lady GaGa. Enjoy!

Sunt în afara ordinii

Raportez din plină sesiune care se desfăşoară în plină caniculă, într-o încăpere plină cu foi.Condiţii optime. Şi da, toată ziua învăţ şi nimic nu se leagă de mine :)). Urările pentru o vacanţă plăcută se primesc din data de 23 Iunie, începând cu orele 18.


PS: Pentru mai multe clipuri haioase - ilariant.ro

Artist Lounge

Am zis să schimb puţin rubrica Music Lounge şi pe lângă melodie să scriu şi câteva cuvinte despre artist. Pe artista de care vreau să scriu astăzi poate aţi auzit-o la radio cu primul single, Guale. Se numeşte Angelika Vasilicov, pe numele de scenă Angelika Vee. Pasionată de muzică a înregistrat câteva piese pe care le-a urcat pe contul ei de Youtube, dar cum se întâmplă de obicei cu oricine încearcă să facă un lucru bun în ţara asta, a fost remarcată de abia în urma înscrierii la un concurs internaţional. Mai exact Music Mogul, unde a atras atenţia producătorului muzical american Rodney 'Darchild' Jerkins, care a colaborat cu Destiny's Child, Britney Spears, Beyonce, Janet Jackson, Lady GaGa, deci e persoană importantă. Lucrurile au mers mai departe, a semnat un contract cu o casă de discuri din străinătate şi lucrează la albumul ei de debut. Între timp a scos două single-uri. Primul este Guale, realizat în colaborare cu Vanotek (care a contribuit şi la piesa Chica Bomb, a lui Dan Bălan), iar cel de al doilea e un featuring cu un finalist al Star Academy Franţa, Jeremy Amelin, pentru piesa Oh, oh.
Vă las să ascultaţi Guale, care face referire la un trib amerindian, piesa fiind inspirată de filmul Avatar.