Cu ocazia schimbării orei să vă povestesc cum am reglat şi eu timpul la un moment dat.
Eram în tramvai, cu aşa ceva trebuie să circul până voi avea permisul de portbicicletă, aşezată faţă-n faţă cu o bătrânică şi aşteptam să ajung la destinaţie. La un moment dat îşi scoate doamna telefonul mobil din geantă, se uită la el o dată, de două ori, îl depărtează de ochi, îl apropie. În final capitulează şi mă întreabă resemnată cât e ceasul, pentru că a constatat că nu prea vede ora la mobil. Drăguţă cum mă ştiţi îi spun. Nu trec două secunde că surprind, cu coada ochiului, o doamnă ce stătea aşa pe diagonală că începe să lovească cu degetul în cadranul ceasului de mână. Şi pe urmă îmi strigă "Cât ai zis că e ceasul? Şi un sfert? Şi un sfert. Da. Bine. Că-mi rămăsese în urmă."
Tot ce mai lipsea era să mă sune şi cei de la Greenwich să le dau ora exactă.
luni, 1 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
5 comentarii:
Asta seamana cu programele alea vechi de radio "pic....pic.....pic....A fost ora 12!"
:))
Ai dreptate, Roxx. De fapt, postul public de radio inca foloseste formula asta pentru a anunta ora exacta :))
Si inca o chestie, eu nu-ti mai pot accesa blogul. Cred ca ti-ai pus ceva aplicatii pe care browserul meu nu le suporta :))
Hopa!
Mersi de atentionare.voi incerca sa rmediez problema.
Eu ma gandeam ca spune ceva de genu: "Vai, ce naiva sunt, am uitat sa-mi dau ceasu' cu o ora inapoi! Ce fac acum? O sa astept mult si bine sa ajung nu stiu unde/sa inceapa nu stiu ce/sa ma in talnesc cu nu stiu cine!"
Daca oamenii n-au ce face, sunt atenti la ce vorbesc ceilalti.Asta-i viata :D
Trimiteți un comentariu