Blogmas - ziua 4: Updateuri

Astăzi, în a patra zi de blogmas, am început curăţenia de sezon pentru că, nu-i aşa, se ştie că românul face curăţenie din an în Paşte :)). Pe lângă asta, m-am adunat şi mi-am actualizat CV-ul, pentru că se simte nevoia unei schimbări, de preferat în bine. Am reuşit să aduc la zi doar CV-ul online, de pe unul din multe site-uri de joburi. Pe cel home-made îl mai amân puţin pentru că cere mai multă atenţie şi migală şi, deocamdată, programele de scris nu mă ajută în sensul ăsta. În rest...

Beautiful people only

Dacă aţi aruncat vreodată o privire peste diversele anunţuri de joburi, poate aţi observat că unul dintre cele mai populare criterii de selecţie este "aspectul plăcut", în special în cazul joburilor care implică interacţiunea cu publicul.

Cum se defineşte, mai exact, acest "aspect plăcut"? Pe lângă faptul că mi se pare discriminatoriu din cale afară, ce fel de criteriu mai e şi ăsta??? De parcă aspectul fizic al cuiva ar putea influenţa cumva o afacere. Nu ştiu voi, dar eu cu siguranţă nu m-am aflat niciodată într-o situaţie în care să zic "Mda, îmi place marfa din magazinul ăsta, aş cumpăra tot ce văd, da' bă! ui' cum arată ăla/aia ce vinde. Mai bine nu mai cumpăr de aici." Mai degrabă m-ar alunga o atitudine dezagreabilă, care lasă de dorit. O persoană care nu e amabilă şi serviabilă - în sensul ăla non-invaziv - asta, da! m-ar putea determina să nu cumpăr din magazinul respectiv, dar aspectul fizic al unei persoane..c'mon, chiar aşa am ajuns? Şi în plus, nu cred că există persoane urâte, cu excepţia cazurilor în care persoana suferă de ceva afecţiuni şi n-are ce face, nu cred că există urâţi de să-ţi vină să pleci pe Marte.

Şi-n caz că vă întrebaţi, n-am scris articolul ăsta din frustrare, că nu-i cazu'. Sau, având în vedere ce am zis mai sus, poate ar fi...da' oricum, there's nothing Photoshop can't handle :)). 

What the...?!

Buuuuun!!!! Acum că am cam terminat cu licenţa şi am primit fiţuica doveditoare, mă aflu într-o dilemă. Ar trebui să fac şi-un master, pentru un plus de competitivitate pe lumea asta, având în vedere că numai studiile de licenţă nu se dovedesc a hi suficiente. De ce zic asta? Ei bine, eu am terminat administraţia publică ( ca specializare, că la propriu au terminat-o alţii - nu dau nume) şi se pare că rău am făcut. De ce? Se întâmplă să existe un post liber la primăria d-acilea din sat, un post de funcţionar de cea mai joasă categorie. Da' ghiciţi ce? Nu mă calific, pentru că - drums, please - îmi trebuie minimum 5 ani vechime în specialitatea studiilor absolvite!!! Hai mă, să vă duceţi voi mai încolo şi alta nu. Şi când anume ar fi trebuit să mă învechesc aşa în 'specialitatea studiilor'? Când eram la grădi? În plus de asta, nici nu am posibilitatea să îmi sporesc perioada de vechime, pentru că nu există specializare de master în domeniul ăsta. 3 ani de licenţă cu 2 de master, iaca ar fi 5. Da' degeaba, dacă n-am unde să fac plusu' ăla de specializare.
Aşa că m-am resemnat că până pe la vreo 30 de ani nu am ce căuta în administraţie, din moment ce vârsta fizică nu-mi permite să întrunesc toate condiţiile necesare, şi m-am reorientat spre alte domenii de master.
Aşa, mai mult în lehamite şi de musai, pentru că niciuna nu m-a convins.
E vorba despre 'Controlul calităţii şi evaluarea mediului' - specializare care, cred că (la noi niciodată nu poţi să ştii sigur despre ce e vorba) are la bază chimie avansată, cu care eu nu-s compatibilă, aşa că e cam în coadă de peşte. A doua opţiune e tot pe bază de evaluare, şi anume 'Evaluarea, formarea şi consilierea psihologică a personalului' - care sună bine aşa, occidental, de viitor, dar, din nou, nu poţi fi niciodată sigur că va fi aşa, şi că n-or să-ţi bage enşpe mii de materii care n-au nicio legătură cu subiectul.
Cam asta ar fi. Aşadar, io ce fac????