Music & Artist Lounge

Az', duminică fiind, tre' să punem pe blog ceva muzică care să ne gâdile auzul. Aşa că, din lista mea (pentru că, da, am o listă unde trec toate piesele mai noi sau mai vechi care-mi plac pentru a le împărtăşi cu voi. Sunt o drăguţă. Ştiu! lăsaţi, lăsaţi) l-am ales pe cel care-şi zice Plan B. Sau Ben Drew, cântăreţ-rapper britanic implicat şi în lumea filmului ca actor şi regizor deopotrivă. Omul face muzică de prin 2005, dar mie mi-a atras atenţia cu o piesă de pe albumul The Defaimation of Strickland Banks, lansat în aprilie anul ăsta. Piesa se numeşte She Said şi dacă vi se pare cunoscută e pentru că aţi auzit-o într-o reclamă la ceva cafea. E un mix de r'n'b, hip hop, soul. Tot ce-i trebuie ca să fie faină.

Aşa şi aşa

De când n-am mai scris. Sper să mai ţin minte cum se face! Motivul e că am atâtea chestii despre care aş vrea să scriu, că până la urmă nu mai scriu despre niciuna.
Oricum ar fi, astăzi vreau să zic vreo două despre oamenii ăia care nu se pot abţine să nu se holbeze. Ştiţi genul ăla de tembeli, care atunci când intră cineva într-o sală, se întorc înspre uşă şi se uită insistent şi muuult timp. Cred că e din cauză că au conexiuni proaste şi le ia ceva până înţeleg ce văd şi ce se întâmplă.
Bineînţeles că am şi un caz concret întru exemplificare. Acum câteva zile, luni cred că, aveam un curs de istorie a doctrinelor cu un profesor mai old school aşa, a cărui experienţă cred că se rezumă la a preda elevilor de clasa a 5-a sau celor de la şcolile speciale. De ce zic asta? Pentru că pune întrebări de genul "Ştie cineva capitala cărei ţări este Parisul?"
Şi una dintre întrebările din seria asta m-a nimerit pe mine. Bine, şi asta e o treabă interesantă, pentru că nu ştiu cum se face că dintr-o listă de 20 de nume, al meu le face cu ochiul tot timpul ( e ca faza cu numărul 5). Formulează, aşadar domn' prof. întrebarea dimpreună cu numele meu ("Cine îmi poate spune ce înseamnă cuvântul ostil?" Nimeni, serios, nici n-am mai auzit cuvântul.). Ok, şi în timpul scurs între momentul întrebării şi momentul răspunsului meu şi puţin după am văzut vreo 10 priviri bovine îndreptate înspre mine. Priviri confuze, care nu ştiau dacă să admire sau să râdă ( în caz că eu n-aş fi ştiut şi proful ar fi făcut mişto, of course, pentru că ei nu şi-ar fi dat seama singuri). Serios, copii, controlaţi-vă, vedeţi-vă de treabă, folosiţi-vă urechile, dar nu vă mai holbaţi în aşa fel încât să cred că mai aveţi puţin şi vă curge saliva din gură de proşti ce sunteţi.

În altă ordine de idei, azi am făcut un lucru de care sunt mândră. Am fost în stare să refuz în mod tranşant pe cineva. Muhahaha. Şi asta pentru că m-am săturat de tupeiştii care îţi trimit un mesaj de genul "Adu-mi şi mie cele enşpe mii de cursuri pe care le-ai scris până acum, că am rămas în urmă sau nu m-am sinchisit să vin la ore!". Şi am zis NU, frate. Cred că a fost o lovitură, pentru că eu de obicei am o atitudine dăunătoare de genul " Vai, dar sigur că ţi le aduc şi iartă-mă că nu am făcut eforturi înmiite să ajungă la tine mai repede." O singură greşeală, am refuzat pe banii mei, dar am să lucrez şi la aspectul ăsta.

Music & Artist Lounge

Săptămâna asta l-am luat în vizor pe Mike Posner, care s-a lansat cu piesa Cooler Than Me. Melodia e inclusă pe albumul de debut al artistului american, numit 31 Minutes to Takeoff.
Piesa începe de la minutul 1. Aşa e cu videourile astea :-J.

Music & Artist Lounge

Săptămâna aceasta îmi place cum cântă Olly Murs. Tipul, de origine britanică, a ieşit pe locul doi în cel de-al şaselea sezon al concursului The X Factor. Singleul de debut, care se numeşte Please don't let me go a fost lansat anul acesta în august, intrând direct pe primul loc în UK Singles Chart.

Timişoara - photo update

Dupe cum v-am promis updatez articolul ăsta cu nişte imagini. Imagini ale unor locuri în care s-au întâmplat chestii care îmi readuc zâmbetul pe buze în vremuri de criză.

Parcul Botanic



Turle văzute din Parcul Botanic



Piaţa Libertăţii

Piaţa Libertăţii

Piaţa Libertăţii

Piaţa Operei

Piaţa Operei

Curcubeu



Câine forţat să intre-n Bega. Câine nu vrut.



Bega

Music Lounge

Dacă tot am pomenit de Rihanna, zic să-i şi ascultăm noul single.

Tot felu'

Toamna asta se arată a fi una plină de premiere pentru mine. Am văzut primul film în 3D şi s-au mai întâmplat vreo două. Despre care vă voi povesti la momentul potrivit, şi momentul acela nu e acuma, dar îl aşteptăm să sosească.

Premiera de faţă se traduce prin faptul că, de curând mi-am luat prima pereche de pantofi cu toc. Bine, ştiu! Hai, râdeţi, distraţi-vă, faceţi mişto! Get it out of your systems! De fapt, mă cam bag ca proasta, de una singură, în gura târgului. Am mai purtat pantofi cu un toc aproape invizibil la banchetul dintr-a opta, pentru vreo 2 ore.

Motivul pentru care nu renunţ la comfortul şi siguranţa oferite de blugi şi tenişi e teama de-a nu mă transforma într-o A-class pitzi. Am impresia că dacă mă sui pe "toace" şi îmi spoiesc mufonu' mă prostesc. Şi dacă io mă prostesc de cap, blogu' meu cui rămâne?

Încă n-am inaugurat opincile, pentru că a cam plouat şi mi-a fost milă. Bine, şi pentru că nu vreau să ies pe stradă şi să umblu ruptă de glezne. Oricum sunt mândră de ei, pantofii, pentru că sunt pe trend. Aseară am văzut nişte poze cu Rihanna, care purta exact acelaşi tip de încălţări. I can die happy now!

Serios, nu e amuzant!

Io un singur lucru vreau să ştiu pe lumea asta, înainte să mor. Există vreo conspiraţie a distribuitorilor de pliante sau cum le-o mai fi zicând zilele astea? Au zis ceva la ştiri? Că eu nu mai pot cu ăştia. Adică, fie sfântă zi de duminică, fie 1 la amiaz' într-o zi de marţi sau oricând altcândva vreţi voi, ăştia tot numărul meu de apartament îl formează la interfon. Habar n-am, poate suntem presetaţi genetic să apăsăm pe 5(na, acuma ştiţi la ce nr. de apt. stau, poate veniţi să sunaţi şi voi, aşa, de banc) când avem ocazia sau o fi având vreo simbolistică în Codul distribuitorilor de pliante, nu ştiu. Şi nu e ca şi cum ceilalţi vecini n-ar fi acasă şi ăştia ar suna şi ar suna şi în ultimă instanţă ar recurge la numărul ăsta. Pentru că toţi sunt acasă, îi aud, doar stau la bloc. Şi ăia cu un etaj mai jos şi cu un etaj mai sus, dar nu ştiu cum se face că la ei niciodată nu sună interfonul. Deci, care-i faza? Trebuia să şi încep textul cu deci să fie o simetrie.

Music Lounge

Pentru astăzi aveam în plan o anumită melodie. Însă lucrurile s-au întâmplat în aşa fel, încât a trebuit să caut o altă variantă. Ceea ce nu e o problemă pentru mine, pentru că am întotdeauna tolba plină :)).