Ăsta sau ălalalt

De fiecare dată când circul cu mijloacele de transport în comun observ cel puțin o persoană, de obicei mai în vârstă, care nu e mulțumită de primul loc pe scaun pe care-l prinde. Și-atunci, indiferent că circulă cale de-o stație sau de la un capăt la celălalt al traseului, va vână încontinuu un loc mai bun. Cum se eliberează un loc, cum sare pe el. Dar, ca să vezi, nici acela nu se ridică la nivelul așteptărilor așa că saga continuă. Și se va muta de pe scaun single, pe scaun dublu, de pe unul amplasat pe sensul de mers pe unul orientat invers. Niciodată mulțumită.

Azi Di, adică eu, s-a plimbat cu tramvaiul. A găsit loc, dar parcă n-a fost tocmai mulțumită. Așa că ce-a făcut? A vânat un loc single și când s-a ivit oportunitatea, s-a mutat. You gettin` old, Di!

Dimineața devreme

Bine-a zis cine-a zis că ziua bună se cunoaște de dimineață. Mai poa` să zică o dată.

Dacă de porci zburători am mai auzit (dar n-am și văzut), de pâine zburătoare n-a pomenit nimeni nimic. Dar ea există. Am văzut-o.

Dimineața mea de marți a decurs în felul următor: mi-am pus o felie de pâine la prăjit, apoi am uns-o cu unt, am acoperit-o cu o felie de șuncă, am pus-o pe un fund de lemn și câââând să o pun pe masă zboară felia de pâine, lasă șunca pe banchetă (nu mă aflam în tren) și-și continuă traiectoria, înțepenindu-se, într-un final, între banchetă și perete. Și mai scoate-o de-acolo dacă poți. Dimineața devreme.

După pâinea zburătoare, a venit rândul iaurtului slab de înger. De ce? Pentru că atunci când m-am întins să-l iau, desfăcut fiind, s-a emoționat și a picat ”din picioare”, revărsându-se pe masă. Jumătate. Dimineața devreme.

Apoi, cu ajutorul cataramei de la curea am dărâmat un recipient plin cu detergent, care a ajuns în cadă. Dimineața devreme.

Într-un final am reușit să plec din casă (și s-o las intactă în urma mea) doar ca să constat că am luat o legătură de chei care nu era a mea. Dimineața devreme.

Mai târziu, lucrurile s-au calmat. Nu pentru mult timp, pentru că am primit abonamentul de tramvai rupt și lipit cu bandă scotch și neobservat la timp. Pentru că mă grăbeam. Din același motiv, secondat de vederea de cârtiță, am stat vreo 10 secunde să mă uit în depărtare la o persoană care mă strigase pe nume, îmi făcuse cu mâna și pe care eu n-am recunoscut-o, din cauză că nu am reușit să-i disting trăsăturile feței, Mi-am continuat drumul, fără să fac cu mâna înapoi. Și nu mai era dimineața devreme.

Blogmas - ziua 4: Colete

Ziua de azi a fost toată numai o alergătură. Printre altele, a trebuit să merg la poştă ca să expediez un colet. A fost prima mea experienţă de genul acesta şi pot spune că lucrurile au decurs lin. Asta pentru că mama, cu talentul şi îndemânarea ei, a ambalat pachetul ca la carte. Altfel, probabil, aş fi stat mult şi bine la oficiu, îngropată în coli şi îmbârligată în sfori. Chiar am zis că atunci când va fi momentul să ajut şi eu odraslele la lucru manual va fi dezastru, având în vedere că am două mâini stângi şi abilităţi practice egale cu zero :)).
Am rezolvat treaba în vreun sfert de oră, la un preţ foarte mic (2.64 lei pentru 408 gr.), coletul urmând să ajungă la destinaţie în vreo două zile.

Simt că am "stârnit" spiritul sărbătorilor, acum c-am expediat primul cadou (care e un 2 în 1, cadou pentru zi de naştere şi cadou de Crăciun în acelaşi timp, dar nu spui ce, că nu vreau să stric surpiza înainte ca ea să se întâmple!).

P.S.: Dacă pozele par dubioase e din cauză că au fost făcute cu un telefon fabricat înaintea erei smartphone.