Blogmas - ziua 5: agrafe şi magneţi

Ştiţi momentul ăla în care vă luaţi un set nou de agrafe şi vă luaţi angajamentul să le păstraţi pe TOATE în ordine, la un loc, aşa cum au fost cumpărate? Dacă da, ştiţi şi că un asemenea angajament durează cel mult 3 zile, după care agrafele se pierd şi dintr-o sută nu mai găseşti niciuna.
Ei bine, astăzi am aşezat, din greşeală, nişte agrafe ca cele mai sus menţionate în preajma unui magnet de frigider...magnet care le-a atras pe toate şi le-a ţinut frumos la un loc. Da, ştiu că am descoperit focul cam târziu, dar chiar e o soluţie să-ţi "magnetizezi" agrafele astfel încât să le mai găseşti şi după 3 zile de la cumpărare.

Blogmas - ziua 3: Jocuri

Deja celebrul Blogmas era să sfârşească înainte de vreme, atunci când m-am logat pe Blogger şi mi s-a spus că, în prezent, nu deţin nici un blog. Say whaaaa? Problema s-a lămurit în momentul în care mi-am dat seama că m-am înregistrat cu alt user.

En fin, dacă aşa se scrie, astăzi a fost, din nou, o zi dedicată relaxării, offline în mare parte. Timp în care am (re)descoperit jocurile de societate, mai exact - remi sau rummy, cum preferaţi. Joc pe care l-am jucat după ureche, cautând regulile de abia după ce l-am încheiat. Şi a fost mai bine aşa, pentru că n-aş mai fi jucat niciodată remi dacă era să mă ghidez după regulile găsite online. Citez: "Primul jucator (singurul cu 15 piese pe tabla de joc) incepe jocul punand pe masa una din piesele nedorite de pe tabla. Aceasta piesa nu poate fi folosita in nici un fel de catre nici un jucator. In acel moment vine randul urmatorului jucator (in sens trigonometric) sa traga o piesa din gramada inaltata, care la randul sau va lasa jos o piesa de pe tabla. Piesele lasate jos la sfarsitul fiecarui tur sunt asezate in coloana  sau "sir" (in ordinea jucatorilor), prima piesa (cea care nu poate fi folosita) este asezata  invers decat celelalte, marcand inceputul sirului (coloanei). Tura jucatorului incepe prin a lua o carte si se termina prin a lasa o carte jos, astfel incat pe tabla sa fie cel mult 14 piese la terminarea turei." Deci, aţi înţeles, sper :)).

Din partea mea, rămâne cum am stabilit, se joacă după ureche. E mult mai distractiv aşa!

Voi ce alte jocuri de acest fel cunoaşteţi?

Blogmas - ziua 2: Soare şi prăjituri

A doua zi de blogmas, deşi teoretic e prima, pentru că Blogger mi-a permis un mic truc, să postez în trecut ;).
Astăzi a fost o zi ca pe vremuri, o zi în care am putut să mă plimb prin oraş şi să mă bucur de soare. Pe de-o parte a fost relaxant, dar pe de altă parte deprimant, pentru că ştiu că n-o să mai am parte de aşa ceva prea curând.
Ca de obicei, şi ieşirea asta s-a lăsat cu o şedinţă foto. Deocamdată vă arat doar două poze. Restul, atunci când voi primi acordul celorlalte participante la sesiune :D.

Blogmas - ziua 1: Music Lounge

Ţineţi minte că anul trecut am încercat şi eu să mă ţin de fenomenul numit "blogmas"? Ei bine, anul ăsta încerc din nou, mai din timp, să vedem ce iese. Cu menţiunea că trişez un pic, pentru că pur şi simplu n-am sesizat că deja am trecut în luna decembrie şi am cam ratat startul, dar recuperez.

Blogmas - ziua 21: ajun

E ajunul Craciunului. Am terminat de impodobit bradul si acum ma pregatesc sa merg "a corinda". Bineinteles insa ca nu pot pleca inainte de a va ura un Craciun fericit, linistit si inzapezit - asta pentru cei care nu s-au saturat de zapada inca :). Pentru anul nou nu va urez nimic, pentru ca ne mai auzim pana atunci.

CRACIUN FERICIT!

Blogmas - ziua 19: not impressed

Ziua de azi a fost productivă. Ieri seară mi-am planificat să mă ocup de curăţenie, de împodobit bradul, să fac toate cele "cuvenite" în perioada asta a anului. Niciun plan n-a mai stat în picioare, pentru că azi dimineaţă gaşca m-a anunţat că urmează să ne întâlnim, să dăm o raită prin mall, să mai povestim, etc. Aşa că, proaspăt (şi brusc) trezită din somn, în juma' de oră am zbughit-o pe uşă-afară. Am petrecut vreo 5 ore tot sporovăind, ceea ce a însemnat că atunci când am ajuns acasă nu am mai avut chef de nimic, astfel că realizările pe ziua de azi sunt egale cu zero :)). Dar, nu-i nimic, pentru toate lucrurile nefăcute există ziua de luni.
Aaaa, şi tot azi am văzut de-aproape şi am mânuit un iPhone. I was not impressed.

Blogmas - ziua 18: hârtii şi prieteni

Astăzi lumea s-a sfârşit. Chiar dacă nu e aşa, putem măcar să ne prefacem şi s-o luăm de la zero. Să fim sinceri cu noi înşine, să avem curajul să facem toate lucrurile alea pe care am vrut dintotdeauna să le facem, dar le-am tot amânat, să spunem toate lucrurile alea rămase nespuse de prea mult timp, să facem să fie bine. Măcar voi, că eu mă rezum la a le scrie, ceea ce demonstrează că, de fapt, sunt nişte sfaturi bune :)).
În altă ordine de idei, azi am făcut curat printre "hârtii", am început pregătirile pentru perioada ce va să vie şi mi-am făcut un nou prieten.

Căţelandrul ăsta s-a ţinut după mine o bună bucată de drum :)

Blogmas - ziua 17: totul gratis

Văzând cu cât spor şi cu câtă conştiinciozitate mă dedic blogului în ultima vreme, publicând câte-un articol în fiecare zi, cineva m-a întrebat ce-mi iese din toată treaba asta. Ei bine, nu-mi iese nimic. Fac totul benevol, fără să mă oblige sau să mă sponsorizeze cineva, doar pentru că mi s-a părut o idee interesantă şi o binevenită gură de aer proaspăt pentru blogul meu.
În concluzie, nu câştig nimic din blogmăsuiala, nici măcar experienţă, pentru că stilul meu de a scrie nu se îmbunătăţeşte pe măsură ce articolele se înmulţesc. Dar, consider toată acţiunea asta un bun exerciţiu prin care să învăţ să mă ocup mai mult de blog pe mai departe.

Vă rog să apreciaţi această imagine grăitoare pe care am creat-o pentru a ilustra ideea de blogmas. Toată energia mea creatoare stă în ea. Şi nu, nu e făcută-n paint, deşi aşa arată :)).

Blogmas - ziua 16: Alo!

Am primit astăzi, mai devreme, un telefon de la una din instituţiile de învăţământ pe care am absolvit-o. Doamna de la celălalt capăt al firului realiza o statistică şi dorea să ştie ce isprăvi am făcut în viaţă de când am ieşit de sub oblăduirea lor.
Conversaţia asta mi-a amintit de unul din documentele pe care mi le-au pus în mână înainte de să mă dea pe poartă-afară. Documentul era redactat în felul următor:

Câteodată mai am momente când mă îndoiesc de mine şi de capacităţile mele, dar vorba lui Creangă "când mă uit în jur, prind curaj!". Oricum, asta îmi gâdilă doar într-o mică măsură orgoliul, pentru că, deocamdată, tot ei sunt cei care realizează statisticile, sondajele şi restul.

Blogmas - ziua 15: cărţi

Dacă ieri am pomenit despre modalităţi nepotrivite de a petrece ziua, azi vreau să scriu despre cum ne putem petrece timpul în mod util. Aşa că, vă recomand o carte. De citit. Lucru pe care nu cred că l-am mai făcut până acum pe blog.
Cartea se numeşte Fiicele doctorului March (Little Women - în original) şi e scrisă de Louisa May Alcott. E o carte despre prietenie, bunătate, toleranţă şi alte lucruri frumoase. Numai bună de citit în perioada asta a anului.
Voi ce recomandări îmi faceţi în materie de cărţi?

Blogmas - ziua 14: blog cu v în faţă

Dacă tot am pomenit ieri de youtube, sunt curioasă să ştiu ce "spune" pagina voastră de youtube despre voi? A mea e încărcată cu sugestii de piese şi videoclipuri, cu cele mai noi trailere, cu desene animate care nu se mai difuzează la TV, cu tutoriale de beauty :)) şi, mai nou, cu vloguri. Daa, vlogurile-s noua chestie. O altă treaptă pe scara evoluţiei. Ai şansa să vegetezi în faţa ecranului, în timp ce imagini cu diverşi ţi se desfăşoară în faţa ochilor. Nu mai trebuie să te oboseşti să citeşti, să dai scroll în josul paginii, totul e la "botul calului". Oricum, am ajuns la concluzia că nu e indicat să începi ziua cu o sesiune de youtube, pentru că e un fel de unealtă de comprimat timpul: ai senzaţia că au trecut doar 10 minute când, de fapt, au trecut 3 ore, timp în care ţi s-au ars toţi neuronii şi nu mai ai vlagă şi nici chef să mai faci nimic altceva :)).
Şi bonus: Youtube, în vieţile noastre de 43 de ani :)).

Blogmas - ziua 12: prieteni

Dacă tot e luna cadourilor (şi a clişeelor, deopotrivă), m-am gândit să vă împărtăşesc şi vouă metoda pe care o folosim, eu şi prietenele mele, atunci când ne facem cadouri.
Ideea e că în ultimul an toate am primit, rând pe rând, câte-o fotografie înrămată, care ne înfăţişa în momentele noastre de referinţă, aşa ca de-aducere aminte pentru anii ce-or să vină. Da, ştiu! OOO, ce drăguţ! Chiar e, doar că criteriul după care alegeam poza nu a fost unul dintre cele mai drăguţe. Anume, toată lumea trebuia să arate bine în poză, în afară de aniversat - neintenţionat, bineînţeles - doar că poza în care aniversatul arată cel mai naşpa, se-ntâmpla să fie poza în care ceilalţi arătau bine :)). Aşadar, cea care primea poza, cu ocazia zilei de naştere, se trezea că a fost aleasă fix poza aia în care îi stătea părul aiurea, avea ochii închişi şi altele asemenea. În schimb, restul protagoniştilor din poză erau ca decupaţi din revistă. Consolarea era că ştiai că arăţi bine în toate celelalte poze, făcute cadou, mai puţin în aia pe care-i primit-o tu.
Voi ce idei de cadouri aveţi pentru anul ăsta? Mergeţi pe ideea cadourile clasice sau alegeţi ceva trăsnit?

Blogmas - ziua 10: litere şi alte chestii

Astăzi am avut ceva de scris de mână, cu pixul pe hârtie. Mi-am dat seama că eu nu prea mai am habar cum se fac literele mari de mână. Asta din cauză că mi-am format obiceiul de a folosi o literă de tipar la începutul cuvântului ca apoi să continui să-l scriu cursiv, cu litere de mână. Cu toate astea, cred că în era touchscreenurilor e totuşi o mare performanţă că mai ştiu să scriu de mână, chiar şi aşa cu poticneli. Cred că în vreo 50 de ani au să facă ăştia de la Discovery un documentar cu mine, ultima deţinătoare a artei scrisului de mână :)). Ce??? Am şi eu dreptul să sper şi să visez că în viaţa asta o să am parte de-un talent unic.
Oricum, cred că ar fi utile nişte cursuri periodice prin care să ne reamintim chestii de bază: cum se fac literele de mână, când scriem "miau"  şi când "mi-au" şi altele asemenea.

Blogmas - ziua 9: numere şi alte chestii

Astăzi a fost 12.12.12, ultima zi repetitivă din acest secol. Următoarea dată de acest fel se va înregistra peste 88 de ani, adică pe 1 ianuarie 2101 - 01.01.01.
Părerile cu privire la această zi sunt împărţite. Unii o văd ca pe-o zi fatidică, aducătoare de catastrofe şi alte rele, inclusiv sfârşitul lumii sau, într-o variantă mai optimistă, renaşterea lumii. Pe semne că şi sfârşitul lumii are loc diferenţiat, la fel ca sărbătoare Paştelui, pentru unii în 12, pentru restul în 21. Alţii, în schimb, privesc această dată ca pe-un simbol al norocului, iubirii şi al lucrurilor bune, susţinând că 12 reprezintă frumuseţea, armonia, sărbătoarea şi energia creatoare.
Pentru voi cum a fost această zi?

Blogmas - ziua 8: Odă

Citind pe alte bloguri articole din categoria blogmas, mi-am dat seama că scopul acestora e de a documenta întreaga lună decembrie a persoanei care le scrie. Ceea ce eu nu fac :)). Mda, când o să privesc în urmă la decembrie 2012 am să dau de mine, plângându-mă fără rost. Faină impresie o să-mi mai fac despre mine!
Aşa că, vă povestec despre o revelaţie pe care am avut-o chiar azi. Şi anume, că unele preparate alimentare n-au niciun gust, niciun farmec, nicio nimica dacă le mănânci de unul singur. Un astfel de aliment e, de exemplu, clisa, slana, slănina sau orice alt nume de cod vreţi voi să-i daţi. Mă, dacă ai cu cine mânca slană cu ceapă (verde sau roşie) sau cu măr ori c-o roşie, deja-i festin, îi sărbătoarea sărbătorilor. Poate veni sfârşitul omenirii, că mori împăcat pentru că în ultimele clipe ai avut cu cine-mpărţi o bucată de slană. Şi da, în seara asta m-am delectat cu slană cu ceapă verde şi măr, aşa că tot ni-s numărate zilele.

Vouă ce preparate vi se par de 1 milion de ori mai bune dacă le împărţiţi cu cineva?

Blogmas - ziua 7: diacriticele, iedera si parabolica

Pentru a pastra lucrurile interesante blogmasul de astazi va fi fara diacritice - tehnica asta, of! :)).
Incet, incet se aduna zilele de blogmasuiala si desi, uneori, simt ca nu mai am idei si ca multe din articole sunt scrise de "mantuiala", nu ma laaaasss!!! Am sa duc proiectul asta pana la capat! Am zis.
Azi vreau sa scriu despre o cladire foarte trendy din orasul nostru, o cladire care apare in toate pozele de nunta, de botez si in portofoliile tuturor artistilor fotografi aspiranti. Cladirea se numeste popular "Casa cu iedera", asta pentru ca e, surpriza! acoperita cu iedera, de sus pana jos. Din pacate, nu cunosc in detaliu istoria acesteia, insa tot am reusit sa culeg niste informatii legate de ea. Asadar...
Casa cu iedera este un imobil cu doua etaje, construit la inceputul secolului XX in stil secession. Casa are forma literei U, curtea imprejmuita de cladire este prevazuta cu gard de fier forjat ornamentat. Deasupra intrarii este dispus un balcon semirotund. Peretii casei sunt, asa cum ii spune si numele, acoperiti de iedera care, de-a lungul anilor, s-a extins si la imobilele din vecinatate - informatiile sunt preluate dintr-un mini-ghid turistic.
Acum vreo doua saptamani am reusit sa fotografiez casa cu iedera, versiunea colorata, de toamna. Cred ca ar fi interesant de vazut si varianta de iarna, cu zapada.

P.S.: Din motive evidente, propun schimbarea numelui cladirii in "Casa cu iedera si antene parabolice" :)).

Blogmas - ziua 6: Snow & votes

Astăzi a fost zi importantă, zi de vot. Sper că cei care aveţi dreptul de-a vota, vi l-aţi exercitat. Eu am făcut asta. Am mers să votez dis-de-dimi, pe viscol şi prin zăpadă de-un metru. Şi, ghiciţi cu ce replică m-a întâmpinat domnişoara din comisia de votare? "E prima dată când voteeeezi?" Da, prima dată...sezonul ăsta. Mă surprinde totuşi că nu m-a întrebat dacă am drept de vot :)). Voi ce-aţi făcut astăzi? V-aţi dat cu săniuţa, aţi făcut îngeraşi în zăpadă?

Blogmas - ziua 5: Snow & X Factor

Astăzi a nins iar, destul de serios, aşa că afară începe să se contureze un peisaj de iarnă.

Şiii pentru că vremea e cum e, ce poţi face altceva mai bun, sâmbătă seară, decât să te uiţi la X Factor? :)). Cel puţin eu asta am să fac, deşi, trebuie să recunosc, sunt cam dezamăgită de eliminările ce-au avut loc în ultimele ediţii. Adevărul e că, la nivelul acesta al competiţiei, e păcat de oricare concurent eliminat, pentru că deja au rămas doar cei mai buni. E şi mai mare păcat că la finalul concursului, indiferent că au picat sau au câştigat, nu se alege nimic de ei. În cel mai bun caz, mai au câte-o apariţie în reclamele la napolitane sau în showurile culinare, dar nici vorbă de o carieră muzicală serioasă, aşa ca a participanţilor la concursurile de gen din alte ţări.

Blogmas - ziua 4: Colete

Ziua de azi a fost toată numai o alergătură. Printre altele, a trebuit să merg la poştă ca să expediez un colet. A fost prima mea experienţă de genul acesta şi pot spune că lucrurile au decurs lin. Asta pentru că mama, cu talentul şi îndemânarea ei, a ambalat pachetul ca la carte. Altfel, probabil, aş fi stat mult şi bine la oficiu, îngropată în coli şi îmbârligată în sfori. Chiar am zis că atunci când va fi momentul să ajut şi eu odraslele la lucru manual va fi dezastru, având în vedere că am două mâini stângi şi abilităţi practice egale cu zero :)).
Am rezolvat treaba în vreun sfert de oră, la un preţ foarte mic (2.64 lei pentru 408 gr.), coletul urmând să ajungă la destinaţie în vreo două zile.

Simt că am "stârnit" spiritul sărbătorilor, acum c-am expediat primul cadou (care e un 2 în 1, cadou pentru zi de naştere şi cadou de Crăciun în acelaşi timp, dar nu spui ce, că nu vreau să stric surpiza înainte ca ea să se întâmple!).

P.S.: Dacă pozele par dubioase e din cauză că au fost făcute cu un telefon fabricat înaintea erei smartphone.

Blogmas - ziua 3: Nikolaus

Mai am doar câteva minute până expiră ziua de azi, aşa că trebuie să mă grăbesc, ca să pot termina articolul pentru blogmas ziua 3.
Azi-noapte, Moş Nicolae a avut program de vizite şi mi-a făcut şi mie o surpriză. O surpriză din aia, neaşteptată, pentru că nu m-am gândit nicio clipă c-o să mă împiedic de atenţii-n ghete.
Pentru că n-am fost nici prea-prea, nici foarte-foarte, am primit clasica "bâtă" şi un parfum. Parfum care-mi place mult, are arome iernatice, care să ţină de cald. Ştiu că sună contradictoriu, dar e cald, floral, cu arome de portocale, iasomie şi mosc. Când mă dau cu el, miros ca o turtă dulce sau ca una din ciocolatele ediţie specială de iarnă de la primola :).

Îmi pare că acel căpăcel seamănă cu casca lui Darth Vader :))

La Mulţi Ani celor care (s-)au sărbătorit de Sf. Nicolae!

Şi..în loc de încheiere, trebuie să mărturisesc că am trişat şi am publicat articolul ăsta până să fie gata cu totul, ca să figureze pentru data de 6, după care am continuat să-l editez :)).

Notă: Acest articol nu este sponsorizat de primola, dar nu m-ar deranja dacă s-ar înghesui cu câteva tablete de ciocolată, ediţie specială, cât să-mi ajungă până la anul :)).