Am văzut de multe ori pe youtube filmuleţe cu tot felul de coca-piţi în verva creaţiei. Asta înseamnă, bătut colegi/profesori, proba de 100m scuipat coji seminţe, dansuri chicalacacichiciene, etc. De câte ori vedeam aşa specimene mă gândeam că n-au cum să existe. Sigur erau faze regizate, făcute la mişto. Era exact senzaţia aia când auzi de o nenorocire care i s-a întâmplat cuiva şi ţi se pare imposibil ca vreodată să treci şi tu prin ceva asemănător. Bă, dar ăştia chiar există. Sunt cât se poate de reali, de prezenţi şi implicaţi în vieţile noastre de zi cu zi. Misiunea lor e să ne facă viaţa mai frumoasă, mai luminoasă. De fapt, luminoasă e impropriu spus, mai colorată.
Am avut onoarea de-a sta la un loc cu nişte unii de felul ăsta. Şi ca să nu stau degeaba i-am şi analizat un pic aşa. Sunt două categorii de din ăştia. Primii sunt ăia parfumaţii, frezaţii, bretonaţii cu adidaşi şi hanorace, accesorizate cu-un ştreang. Ei ascultă muzică din aia de zici că taie careva tabla cu firezul. Tecktonic, mă, sau cum i-o zice. A doua categorie e a acelora care umblă veşnic în 'treling' şi fac glume tâmpite, în gura mare în public. Ăştia-s ăia miştocarii, care se leagă ei de toată lumea. E bengoşi, ce muşchiu lor.
Băieţii sunt cei care se ramifică, fetele sunt toate la fel, cu diferenţa că poate cele 'tecktonice' sunt mai curăţele. În rest, gură mare, înjurături de prim rang, dat în spectacol, haine aiurea, mişcări de pole. Na, şi ele, ca fetili. Mai trist e că media de vârstă a ăstora e de 15 ani. E trist pentru că deja au ajuns în ultimele stadii de degradare, prostie, incultură. E şi mai trist că n-are cine să-i redreseze. În schimb, e îmbucurător să ştim că ei ne vor conduce pe noi în doar câţiva ani.
marți, 9 martie 2010
Fraţii şi surorile noastre. I see you
marți, 9 martie 2010
Etichete:
cocalari,
music,
pitipoance,
tecktonic
duminică, 28 februarie 2010
I ain't sayin' she a gold-digger*
duminică, 28 februarie 2010
Şi dacă tot am adus în discuţie cu vreo două articole în urmă speţa mamelor tâmpiţele, zic să continuăm prin a analiza filosofia de viaţă pe care duduile din clip încearcă să le-o inoculeze, de fapt nu încearcă, chiar reuşesc,fiicelor din dotare.
Se iau nişte mame,doar fizic şi biologic vorbind,şi se lasă să îşi expună teoriile cu privire la educaţia copiilor lor. Teorii care te lasă mască. Teorii care formează următoarea generaţie de piţipoance sau cum bine li se zice în clip, gold diggers. Prima tipă care-şi exprimă măiastrele tehnici e exemplul clasic de bătută în cap, care altceva în afară de cosmeticale, şuoping, bani şi sclipici nu ştie, asta se observă după ţinuta impecabilă, expresia bovină şi vorba proastă. Pe scurt, muierea îşi învaţă fata să nu vorbească cu niciun coleg de grădi dacă respectivu' nu îi oferă o prăjitură, o cioco, ceva acolo, cu condiţia ca acela ceva să nu fie "cheap-looking". Şi pe urmă zice,'Aaa, şi vreau ca fata mea să fie independentă', mdaa, independentă pe banii unor fraieri.Toate bagă textul ăsta, sunt independente, descurcăreţe, valoroase, exact ca Missurile care îşi doresc la unison pacea mondială. Oricum, dacă vrea ca fata ei să se mărite cu un sac de bani, ar face bine s-o ducă la un logoped şi s-o pună să citească măcar nişte reviste,ca să nu se prindă prada din prima ca e proastă şi îi vrea numa' banii, zic.
Iar m-am enervat, dar nu pot să mă abţin din a mă mira de felul în care a ajuns lumea, de cât de date peste cap, contorsionate şi ameţite sunt valorile după care se ghidează lumea. E clar că nu mai e nicio speranţă, dacă fetiţe de 7-8 ani văd totul prin filtrul banilor. Încă o generaţie de tipe golite de conţinut care n-o să aibă alt rol decât să "look pretty", tipe-trofeu, bune de expus pe la dineuri şi cine de afaceri. Şi sunt clar opţiunea convenabilă, n-au emoţii, sentimente, gânduri, aşteptări, au doar o geantă Hermes extra-large în care să încapă portmoneul îndopat cu carduri şi picioare rezistente care să le poarte prin infinte sesiuni de shopping. Da, ştiu că zic degeaba, tot ele, dimpreună cu cocalarii aferenţi vor face legea.
Aaa, cu toate riscurile şi părerea de rău, tind să-i dau dreptate lui Hitler în încercarea lui de-a opri retardaţii din a avea copii. Uite ce iese! Ne mutăm generaţie, după generaţie.
Articloul ăsta stă la copt de vreo săptămână, am vrut să-i dau o notă mai puţin tragică, dar până la urmă a rămas nemodificat.
*Titlul e un vers din piesa Gold-digger a lui Kanye West.
Se iau nişte mame,doar fizic şi biologic vorbind,şi se lasă să îşi expună teoriile cu privire la educaţia copiilor lor. Teorii care te lasă mască. Teorii care formează următoarea generaţie de piţipoance sau cum bine li se zice în clip, gold diggers. Prima tipă care-şi exprimă măiastrele tehnici e exemplul clasic de bătută în cap, care altceva în afară de cosmeticale, şuoping, bani şi sclipici nu ştie, asta se observă după ţinuta impecabilă, expresia bovină şi vorba proastă. Pe scurt, muierea îşi învaţă fata să nu vorbească cu niciun coleg de grădi dacă respectivu' nu îi oferă o prăjitură, o cioco, ceva acolo, cu condiţia ca acela ceva să nu fie "cheap-looking". Şi pe urmă zice,'Aaa, şi vreau ca fata mea să fie independentă', mdaa, independentă pe banii unor fraieri.Toate bagă textul ăsta, sunt independente, descurcăreţe, valoroase, exact ca Missurile care îşi doresc la unison pacea mondială. Oricum, dacă vrea ca fata ei să se mărite cu un sac de bani, ar face bine s-o ducă la un logoped şi s-o pună să citească măcar nişte reviste,ca să nu se prindă prada din prima ca e proastă şi îi vrea numa' banii, zic.
Iar m-am enervat, dar nu pot să mă abţin din a mă mira de felul în care a ajuns lumea, de cât de date peste cap, contorsionate şi ameţite sunt valorile după care se ghidează lumea. E clar că nu mai e nicio speranţă, dacă fetiţe de 7-8 ani văd totul prin filtrul banilor. Încă o generaţie de tipe golite de conţinut care n-o să aibă alt rol decât să "look pretty", tipe-trofeu, bune de expus pe la dineuri şi cine de afaceri. Şi sunt clar opţiunea convenabilă, n-au emoţii, sentimente, gânduri, aşteptări, au doar o geantă Hermes extra-large în care să încapă portmoneul îndopat cu carduri şi picioare rezistente care să le poarte prin infinte sesiuni de shopping. Da, ştiu că zic degeaba, tot ele, dimpreună cu cocalarii aferenţi vor face legea.
Aaa, cu toate riscurile şi părerea de rău, tind să-i dau dreptate lui Hitler în încercarea lui de-a opri retardaţii din a avea copii. Uite ce iese! Ne mutăm generaţie, după generaţie.
Articloul ăsta stă la copt de vreo săptămână, am vrut să-i dau o notă mai puţin tragică, dar până la urmă a rămas nemodificat.
*Titlul e un vers din piesa Gold-digger a lui Kanye West.
Etichete:
glitter,
gold digger,
Hermes,
pitipoance,
shopping
vineri, 29 ianuarie 2010
Pitzipoanca de examen
vineri, 29 ianuarie 2010
Fiindcă încă ne aflăm în sesiune am să scriu o povestioară de sezon.
În ziua examenului se înfiinţează la locul faptei, semeaţă, că doar era încălţată cu botine de 15 în care stătea aproape pe vârfuri, atrăgând privirile tuturor. Bineînţeles pentru o emfază desăvârşită îşi transmite ideile în aşa fel încât să o audă şi NASA prin satelit, ceea ce până la urmă nu e chiar aşa greu. Ţinuta de podium era completată de-o poşetuţa în care încăpeau fix telefonul mobil, care nu era model cărămidă, şi un pachet de ţigări, atât. Deci max. 5cm înălţime şi lăţime, poşeta zic. Se mai fâţâie demoazela pe acolo, roagă pe unu şi pe altu' să-i pună copiuţele în ordine, că ea nu prea a dat pe la cursuri şi, deh, nu ştie ce şi cum.
La un moment dat se apucă să scotocească în gentuţă, care nu era Groapa Marianelor, şi scotoceşte şi scotoceşte şi... aţi prins ideea când deodată cu o privire disperată pe faţă, i se aprinsese beculeţul după o pană masivă de curent, zice "Vaaai, nu am coli A4 şi nici pix!!". Na, du-te, tu! Şi pentru ca să-ţi dai seama de asta a fost nevoie să cauţi juma' de ceas într-o geanta de 5cm cu totu'? Chiar te aşteptai să dai peste coli A4 în ea? De fapt, e fără semnul întrebării, e...Chiar te aşteptai să dai peste coli A4 în ea. Draga de tine.
În ziua examenului se înfiinţează la locul faptei, semeaţă, că doar era încălţată cu botine de 15 în care stătea aproape pe vârfuri, atrăgând privirile tuturor. Bineînţeles pentru o emfază desăvârşită îşi transmite ideile în aşa fel încât să o audă şi NASA prin satelit, ceea ce până la urmă nu e chiar aşa greu. Ţinuta de podium era completată de-o poşetuţa în care încăpeau fix telefonul mobil, care nu era model cărămidă, şi un pachet de ţigări, atât. Deci max. 5cm înălţime şi lăţime, poşeta zic. Se mai fâţâie demoazela pe acolo, roagă pe unu şi pe altu' să-i pună copiuţele în ordine, că ea nu prea a dat pe la cursuri şi, deh, nu ştie ce şi cum.
La un moment dat se apucă să scotocească în gentuţă, care nu era Groapa Marianelor, şi scotoceşte şi scotoceşte şi... aţi prins ideea când deodată cu o privire disperată pe faţă, i se aprinsese beculeţul după o pană masivă de curent, zice "Vaaai, nu am coli A4 şi nici pix!!". Na, du-te, tu! Şi pentru ca să-ţi dai seama de asta a fost nevoie să cauţi juma' de ceas într-o geanta de 5cm cu totu'? Chiar te aşteptai să dai peste coli A4 în ea? De fapt, e fără semnul întrebării, e...Chiar te aşteptai să dai peste coli A4 în ea. Draga de tine.
Etichete:
Louboutin,
NASA,
pitipoance,
sesiune
duminică, 13 septembrie 2009
Ai terminat?
duminică, 13 septembrie 2009
Ştiu c-am zis că nu vă zic pe unde am fost şi ce-am făptuit/pătimit, daaar ceva mă sâcâie totuşi. Da' de fapt nu tre să vă zic eu vouă c-am asistat la faza ce urmează a fi relatată/comentată în perioada cât am fost plecată. Nici nu, s-a întâmplat în alt timp. Sigur că da.
Buuun. Cum stătea subsemnata la taclale într-un magazin intră o don'şoară. Cum mi-am dat seama că era don'şoară? Păi, avea pantalonaşi albi, cu talie joasă, cu şunculiţa acumulată de Paşti revărsându-se peste curea, poşetuţă pe încheietură. Ce mai, don'şoară în toată regula. Era însoţită şi de o doamnă ce arată a mama ei pentru că îi ţinea isonul şi de încă un gigel care a avut rol fără replică, figurant. Cumpără ei una-alta, că zisei că eram într-un magazin şi ajung şi la alimentul de bază al cretinului, adică creştinului român, pita a de toate zilele. La care începe sirena, "Pfoa, da eu nu mănânc pâine din aia, deci nu mănââââââânc, n-auzi!!!" Urmează întrebarea firească " Da' de ce?" " Păi, pen' că e prea mare şi nu mănânc, na!" Deci, hahahaha. Hahaha, vreo 10 minute cât a tot zis ea că nu mănâncă pâine d-aia mare. Puteai s-o tai fată, pâinea, zic. Da' probabil nu ştiai cum. Săraca, s-o fi gândit că cu cât e mai mare pâinea cu atât are mai multe calorii şi se îneacă.
Ce-am vrut să spun cu asta e, normal, că m-am săturat de toate fetişcanele astea care se poartă de parcă ar fi născute la palat, care vezi Doamne nu pot mânca pâine de nu ştiu care fel, dar care pe de altă parte fac compromisuri în tot felul de alte direcţii tâmpite. Fete care habar n-au ce sunt alea bune maniere şi cu atât mai puţin cum trebuie ele puse în practică, dar care se cred nepreţuite, de neînlocuit, de neatins, de o inteligenţă superioară celorlalţi muritori care bineînţeles le justifică ieşirile şi pretenţiile de dive.
În concluzie, fetele mele, reveniţi-vă odată! Că habar n-aveţi pe ce lume sunteţi, mai coborâţi din norii ăia unde aveţi statutul de megadive, extravaloroase, hiperinvidiate care în închipuirea voastră vă conferă dreptul de-a lua peste picior pe oricine şi de-a vă da drumul la sirenă oriunde fără nici o jenă. Şi dacă mă mai enervaţi o dată, vă bat mă! Aşa ca să încheiem într-o notă civilizată :)
Buuun. Cum stătea subsemnata la taclale într-un magazin intră o don'şoară. Cum mi-am dat seama că era don'şoară? Păi, avea pantalonaşi albi, cu talie joasă, cu şunculiţa acumulată de Paşti revărsându-se peste curea, poşetuţă pe încheietură. Ce mai, don'şoară în toată regula. Era însoţită şi de o doamnă ce arată a mama ei pentru că îi ţinea isonul şi de încă un gigel care a avut rol fără replică, figurant. Cumpără ei una-alta, că zisei că eram într-un magazin şi ajung şi la alimentul de bază al cretinului, adică creştinului român, pita a de toate zilele. La care începe sirena, "Pfoa, da eu nu mănânc pâine din aia, deci nu mănââââââânc, n-auzi!!!" Urmează întrebarea firească " Da' de ce?" " Păi, pen' că e prea mare şi nu mănânc, na!" Deci, hahahaha. Hahaha, vreo 10 minute cât a tot zis ea că nu mănâncă pâine d-aia mare. Puteai s-o tai fată, pâinea, zic. Da' probabil nu ştiai cum. Săraca, s-o fi gândit că cu cât e mai mare pâinea cu atât are mai multe calorii şi se îneacă.
Ce-am vrut să spun cu asta e, normal, că m-am săturat de toate fetişcanele astea care se poartă de parcă ar fi născute la palat, care vezi Doamne nu pot mânca pâine de nu ştiu care fel, dar care pe de altă parte fac compromisuri în tot felul de alte direcţii tâmpite. Fete care habar n-au ce sunt alea bune maniere şi cu atât mai puţin cum trebuie ele puse în practică, dar care se cred nepreţuite, de neînlocuit, de neatins, de o inteligenţă superioară celorlalţi muritori care bineînţeles le justifică ieşirile şi pretenţiile de dive.
În concluzie, fetele mele, reveniţi-vă odată! Că habar n-aveţi pe ce lume sunteţi, mai coborâţi din norii ăia unde aveţi statutul de megadive, extravaloroase, hiperinvidiate care în închipuirea voastră vă conferă dreptul de-a lua peste picior pe oricine şi de-a vă da drumul la sirenă oriunde fără nici o jenă. Şi dacă mă mai enervaţi o dată, vă bat mă! Aşa ca să încheiem într-o notă civilizată :)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)