Margaret Eleanor Atwood e de origine canadiană și are o activitate literară prolifică, având în vedere că a publicat în jur de 20 de romane, la care se adaugă și alte lucrări: nuvele, povestiri, poezii, cărți pentru copii și altele. O asemenea activitate nu a trecut neobservată, autoarea bucurându-se de succes atât în rândul criticilor de specialitate, cât și în rândul cititorilor obișnuiți, fiindu-i acordate numeroase premii literare.
Mireasa hoțomană este povestea a trei femei mature și cât se poate de diferite: Tony, Roz și Charis, care, forțate de împrejurări, ajung să lege o prietenie foarte strânsă. Tony - pasionată de istorie, Roz - femeie de afaceri și sensibila Charis - fascinată de partea nevazută și de neînțeles a lucrurilor, încearcă să ducă vieți normale, după ce, în anii tinereții, existența le-a fost afectată de Zenia.
Zenia, studenta populară, care îi fascinează pe toți cu felul ei de-a fi, se conturează pagină cu pagină în personajul negativ al cărții. Ghidându-se după prinicipul „divide et impera„ Zenia intră în viața acestor femei tinere, influențabile și lipsite de putere, și se folosește de cele mai ingenioase șiretlicuri pentru a strica buna orânduire a lucrurilor și a le răpi, la figurat, dar și la propriu, cele mai importante persoane din viață - din moment ce vorbim de o mireasă, se subînțelege că ținta Zeniei sunt soții/iubiții celor trei femei.
Întâlnirea cu Zenia și experiențele similare prin care trec cele trei, le leagă și le fortifică prietenia, care le este pusă la încercare când, ani mai târziu, Zenia reapare în viețile lor. Spășită, cu milioane de scuze și motive bine ticluite, Zenia reușește, încă o dată, să se bage pe sub pielea celor trei, după ce acestea au izbutit, într-un final, să se pună pe picioare. Deși primul impuls e acela de a o ierta, cicatricele rănilor din trecut provocate de Zenia, le împing pe cele trei să adopte o altă atitudine când soarta le pune față în față cu cel mai mare dușman al lor.
În esență, subiectul cărții tratează eterna luptă dintre bine și rău, cu ramificații înspre lupta dintre fetele simple și divele, care reușesc întotdeauna să obțină ce vor. Deși are peste 600 de pagini, cartea se citește foarte rapid. Acțiunea e palpitantă, iar stilul în care e scrisă ajută să fie citită ușor. Un alt detaliu care mi-a plăcut e că la finalul cărții există câteva pagini dedicate mulțumirilor, unde autoarea menționează toate cărțile, poveștile, istorisirile care i-au servit drept inspirație, existând și precizări cu privire la pronunția numelor personajelor. Mi se pare drăguț faptul că autoarea ne oferă acces la micile detalii care au stat la baza romanului ei.
Nu pot să zic că e una din cărțile mele favorite sau că reprezintă o operă importantă în literatura universală, dar e o lectură plăcută, thrilling și cu o clasă peste deja celebrele romane din genul chic - lite.
Cartea a apărut la Editura Leda - Grupul Editorial Corint și a existat cel puțin o adaptare pentru micul ecran, din al cărei trailer mi-am dat seama că nu a fost respectată mai deloc litera cărții.
